Blog
Cei mai mari dinozauri din istoria Pământului
Top 7 cei mai mari dinozauri din istoria Pământului
Patagotitan, Argentinosaurus, Spinosaurus – aceste nume au devenit simboluri ale dimensiunilor uimitoare pe care le-a putut atinge viața pe Pământ. Oamenii de știință încă dezbat care dintre ei a fost, de fapt, cel mai mare
- Patagotitan – un gigant de 37 de metri, mai lung decât trei autobuze
- Argentinosaurus – gigantul care ar putea fi, de fapt, cel mai greu
- Dreadnoughtus – gigantul ale cărui dimensiuni au putut fi calculate cel mai precis
- Mamenchisaurus – record absolut pentru cel mai lung gât din istoria animalelor
- Brachiosaurus – dinozaurul care i-a lăsat fără cuvinte pe eroii din „Jurassic Park”
- Diplodocus – mai lung decât două autobuze școlare, cu un coșmar de coadă
- Spinosaurus – cel mai mare dintre dinozaurii prădători și un vânător adaptat vieții în apă
Primele oase au fost descoperite în Argentina, în 2010. Dinozaurul a fost însă descris oficial și a primit un nume abia în 2017. Numele genului înseamnă „titanul din Patagonia”, iar numele speciei – mayorum – a fost ales în onoarea familiei Mayo, care i-a găzduit pe paleontologi în timpul săpăturilor.
Patagotitan este singurul dintre titanozaurii gigantici al cărui schelet a putut fi reconstituit aproape în întregime. Au fost descoperite oase aparținând unui număr de șase exemplare. Numai femurul măsoară 2,4 metri – mai mult decât înălțimea unui adult obișnuit.
57 de tone înseamnă greutatea a aproximativ nouă elefanți africani adulți. Sau a unui avion de pasageri Airbus A320. Iar lungimea sa – 37 de metri – este comparabilă cu diagonala unui teren de tenis.
Un schelet de Patagotitan în mărime naturală este expus la Muzeul American de Istorie Naturală din New York. Este atât de mare, încât a trebuit montat astfel încât gâtul și capul să iasă din sala de expoziție și să se întindă pe coridor – pur și simplu nu încăpea cu totul în sală.
A fost descoperit în Argentina și descris în 1993. Multă vreme a deținut titlul de „cel mai mare dinozaur din toate timpurile”. În 2017, odată cu descrierea lui Patagotitan, și-a pierdut însă coroana.
Dar povestea nu s-a încheiat aici. În 2020, paleontologul Gregory Paul a recalculat dimensiunile vertebrelor și ale femurelor celor doi giganți și a ajuns la o concluzie surprinzătoare: Argentinosaurus ar fi fost, totuși, mai greu. Noua estimare indică o greutate de 65–75 de tone.
Oricum ar fi, Argentinosaurus cântărea cât aproximativ doisprezece elefanți africani și atingea o lungime de circa 35 de metri. A trăit acum aproximativ 95 de milioane de ani – cu aproape 30 de milioane de ani înainte de T. rex.
Oasele sale au fost descoperite în 2005, iar specia a fost descrisă în 2014. Numele înseamnă „cel care nu se teme de nimic” și face trimitere la navele de luptă de tip dreadnought de la începutul secolului XX, considerate aproape de neînvins în epoca lor.
Ca dimensiuni, Dreadnoughtus este ceva mai „modest” decât Patagotitan și Argentinosaurus – „doar” 26 de metri lungime și aproximativ 59 de tone. Are însă un avantaj unic: a fost descoperit aproximativ 70% din scheletul său. Este unul dintre cele mai complete schelete ale unui titanozaur gigantic cunoscute de știință.
Chiar și așa, masa sa o depășea de 10–12 ori pe cea a celor mai mari animale terestre din zilele noastre. Chiar și fără coroana de „cel mai mare”, Dreadnoughtus rămâne una dintre cele mai uimitoare creaturi care au pășit vreodată pe Pământ.
Mamenchisaurus – record absolut pentru cel mai lung gât din istoria animalelor Rămășițele sale au fost descoperite în China, în 1987, însă mult timp oamenii de știință nu au putut determina cu exactitate lungimea gâtului, deoarece lipseau o parte dintre oase. În martie 2023, o echipă internațională de paleontologi, din care au făcut parte și cercetători de la Stony Brook University, a reevaluat datele și a anunțat că acest dinozaur avea cel mai lung gât cunoscut de știință: 15,1 metri.
Prin comparație, gâtul unei girafe măsoară aproximativ 2,5 metri. Mamenchisaurus îl depășea de șase ori. Gâtul său era cu aproximativ trei metri mai lung decât un autobuz școlar. Și vorbim doar despre gât – fără restul corpului.
Mamenchisaurus avea 18 vertebre cervicale. Girafa are 7. Omul – tot 7. La Mamenchisaurus, fiecare vertebră cervicală putea depăși un metru în lungime.
A fost descoperit în Statele Unite în 1900. Brachiosaurus este dinozaurul care apare în celebra scenă din „Jurassic Park” în care personajele văd pentru prima dată un dinozaur viu și rămân pur și simplu cu gura căscată.
Brachiosaurus nu deține recordul nici pentru lungime, nici pentru greutate – atingea aproximativ 25 de metri și putea cântări 50–60 de tone. Particularitatea sa consta însă în proporțiile corpului.
Picioarele din față erau mai lungi decât cele din spate, ceea ce îi dădea o siluetă asemănătoare unei girafe uriașe. Capul se afla la o înălțime de aproximativ 12–13 metri – cam la nivelul acoperișului unei clădiri cu patru etaje.
Cel mai probabil, tocmai capacitatea de a se hrăni la înălțimi inaccesibile altor erbivore i-a permis să atingă asemenea dimensiuni și să prospere pe Pământ timp de milioane de ani.
A fost descoperit în 1877 și a devenit unul dintre primii dinozauri de mari dimensiuni al căror schelet a putut fi reconstituit aproape în întregime. Avea aproximativ 26 de metri lungime și cântărea în jur de 15 tone.
Ca masă era mult mai ușor decât titanozaurii, însă multă vreme s-a numărat printre recordmeni în ceea ce privește lungimea.
Trăsătura spectaculoasă a lui Diplodocus era corpul extrem de alungit și coada incredibil de lungă. Din cei aproximativ 26 de metri ai corpului, aproape jumătate – circa 14 metri – reveneau cozii. Aceasta funcționa asemenea unui bici gigantic.
Unele calcule biomecanice au sugerat că, atunci când era mișcată cu putere, extremitatea cozii ar fi putut atinge viteze foarte mari și produce un pocnet extrem de puternic, asemănător unei împușcături. Dacă Diplodocus chiar reușea să-și miște vârful cozii cu viteze apropiate de cea a sunetului, ar fi fost unul dintre cele mai spectaculoase fenomene acustice produse vreodată de un animal preistoric – cu milioane de ani înainte de apariția avioanelor cu reacție.
Primele oase au fost descoperite în Egipt în 1912. Apoi s-au pierdut în mod dramatic: scheletul era păstrat într-un muzeu din München și a fost distrus în timpul bombardamentelor din 1944.
Noi fragmente au fost descoperite de paleontologi în Maroc abia în perioada 2008–2014.
Spinosaurus era mai lung decât T. rex – aproximativ 15–16 metri, față de circa 12 metri. La capitolul greutate, însă, era probabil mai ușor: aproximativ 7–9 tone, față de estimările de 8–14 tone pentru T. rex. Cu toate acestea, Spinosaurus se numără printre cei mai mari dinozauri prădători cunoscuți vreodată.
Membrele, coada înaltă și asemănătoare unei vâsle, precum și oasele dense indică o legătură foarte strânsă cu mediul acvatic. Toate aceste adaptări îl puteau ajuta să se deplaseze și să vâneze în apă. Probabil își petrecea o parte importantă din timp în sistemele de râuri ale Africii de Nord, unde se hrănea inclusiv cu pești uriași.
În „Jurassic Park III”, Spinosaurus îl învinge pe T. rex într-o confruntare pe uscat. În realitate, cei doi nu s-ar fi putut întâlni niciodată: au trăit pe continente diferite și în perioade diferite.
Spinosaurus a trăit în Africa în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani. T. rex – în America de Nord, în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani. Între ei se întindeau aproximativ 34 de milioane de ani.
Pe spatele lui Spinosaurus se ridica o „pânză” uriașă, cu o înălțime de aproape doi metri, susținută de prelungiri foarte lungi ale vertebrelor și acoperită cu țesuturi.
Rolul ei rămâne și astăzi subiect de dezbatere: ar fi putut contribui la termoreglare, la atragerea partenerilor, la intimidarea rivalilor sau ar fi putut avea o cu totul altă funcție.
Doriți să organizați o expoziție animatronică?
DinoXPark oferă dinozauri animatronici spre închiriere pentru centre comerciale, evenimente urbane și instituții de învățământ. Colecția numără peste 300 de exponate, o experiență de 15 ani, cu acoperire geografică în România și Europa.
Discută condițiile →